Mii de participanți, aliniați de-a lungul bulevardelor Bucureștiului, așteaptă deschiderea Paradei Militare, moment de mândrie națională, de respect pentru forțele noastre armate, apărătoare a integrități națiunii.
Președintele României, persoana cu cea mai înaltă funcție politică, conducătorul ales al poporului, este așteptat să oficializeze festivitatea.
Decembrie 1, 2018, aniversarea Centenarului Marii Uniri. Un eveniment măreț, așteptat cu respect și mândrie de cetățenii României.
Și vine, grăbit, poate ca să nu stea prea mult în aerul geros, fără un zâmbet pe față, fără prima doamnă a țarii, fără să acorde vreo privire sau strângere de mana celorlalte personalități politice deja prezente, fără să facă măcar un semn care să indice că prezența lor a fost observată, aprobată sau tolerată, urmează numai, țanțoș și arogant, pașii purtătorilor coroanei memoriale de flori. Atât.
În vremurile Monarhiei, până și Regii, patronii țării de facto, întindeau o mâna servitorilor publici, ca sa fie pupata ce e drept, zâmbeau și fluturau mâna către poporul lor în timpul festivităților. Nu am mai auzit sau văzut nicăieri în lume ca un Președinte, Monarh sau alt înalt oficial al statului să-si marcheze prezenta la un eveniment național nebăgând pe nimeni in seama.
Cum să interpretăm aroganța Președintelui nostru, ales să ne reprezinte și să ne conducă spre unitate și prosperitate, pentru care noi toți am plătit coroana de flori depusă în grandoare de domnia sa? Atitudinea Președintelui ar trebui să ne pună pe gânduri serios. Ar trebui să fim triști și nemulțumiți, sa ne gândim mai profund și responsabil pe cine alegem pe viitor.
Aceasta atitudine a președintelui are consecințe negative asupra unității clasei conducătoare, a colaborării dintre membrii ei pentru găsirea celei mai bune căi pentru prosperitatea și viitorul României, imaginea noastră în lumea din afară.
Sărbătorirea Centenarului Unirii ne arată dezbinare, ură chiar, între conducătorii noștri aleși, incitare la revoltă, lipsă de respect pentru ei, și nu așa cum ar fi trebuit sau cum ne așteptam cu toții …… bucurie, înțelegere și mândria Unirii, importanța sărbătoriri ei, respectul pentru cei ce au făcut-o posibilă, recunoștința pentru sacrificiile lor. Un Centenar într-o atmosferă tristă, fără chemare la prietenie și sărbătoare, fără entuziasmul de a suporta aerul geros care a pălit în comparație cu aerul de ignoranță degajat de Președintele României. Dar poate îi cerem prea mult domnului Președinte, care nu pare să aibă nici calitățile și nici dorința de a se ridica la nivelul funcției ce o ocupă.
O mare palmă socială adusă României, ce de fapt nu o merită.
John Banu Mușcel
Președinte PNRo