Peste o noua dramă socială s-a tras cortina în viața socială, spirituală și politică a cetățenilor mult încercatei Românii. O dramă al cărei subiect de fapt a avut un bun scop și o bună intenție, dar care s-a denaturat pe parcursul desfășurării ei. S-a întâmplat așa din lipsa unei bune organizări din partea guvernului, nu logistic, mai mult promovarea si explicarea scopului, în grabă, dar cel mai mult din cauza politicizării subiectului. A opoziției, care, conform denumirii, se opune la orice acțiune a partidului de guvernământ, buna sau rea, dar cu platforme ideologice diferite. PNL-ul a adoptat o poziție de ……nu ne interesează, fiecare votează cum îi cere conștiința, nu rea, dar nici bună, fără a se implica în prezentarea într-o forma reală a scopului referendumului. De ce mai ești organizat într-un partid, dacă nu ai nici o poziție? USR-ul, evident un partid liberal extremist, s-a implicat puternic, denaturând și exagerând implicațiile sociale ale rezultatului, în primul rând cerând și de fapt a făcut, boicotarea unui proces democratic și legal.
Celelalte partide parlamentare, chiar daca au fost pro referendum, au făcut puțin, daca nu nimic, UDMR, pentru a educa cetățenii, de ai informa de adevăratul scop și implicațiile lui sociale. Însă, cel mai mult efect negativ l-a avut formularea balotului de votare, ambiguu, cu nuanțe de interpretare și neîncredere. Suprapune aceasta cu propaganda prin care, fără temei evident, se sugerau câștiguri ascunse pentru partidul la guvernare, posibile schimbări în constituție în favoarea lor și rezultatul este ușor de digerat. Deci, una peste alta, prezenta la vot a fost nu redusă, ci catastrofal redusă, cea ce a dus la invalidarea lui.
Câteva partide mici și-au exprimat poziția și certificarea scopului referendumului, însă aportul sau influenta lor a fost minimală.
Printre acestea, Partidul Națiunea Română, și-a exprimat și făcută public poziția, pro referendum, un drept legal câștigat de trei mii de cetățeni, cu convingerea ca definirea căsătoriei este vaga in Constituție, o precizare suplimentară fiind bine venită, chiar dacă nu deosebit de necesară încă. Cu aceeași convingere cu care considerăm că drepturile cetățenilor, indiferent de orientările lor sociale, umane sau spirituale nu sunt încălcate sau diminuate în urma acestei clarificări.
Prezența la Referendum a scos însă în evidență puternic, daca mai era nevoie, lipsa de interes a cetățenilor în a-și exprima opinia, a participa la trasarea direcțiilor societății. Dar și mai mult, ușurința cu care sunt manipulați, mai bine spus, se lasă manipulați, lipsa de educare personala în luarea unor decizii de care viitorul lor va fi influențat. Poate scopul referendumului nu era foarte iminent, însă daca tot s-a tradus în realitate, putea fi finalizat cu o rezoluție educată. Până la urmă, dacă tot s-au făcut eforturi materiale și umane să se desfășoare, cel puțin să îi fi dat o șansă să duca la sfârșit scopul intenționat. Boicotarea lui este o formulă neconcludentă, de interpretare multiplă, și mai ales denotă nepăsarea socială, care este cel mai îngrijorător aspect.
Neparticiparea la vot la parlamentarele din 2016 pare să nu fii fost un fenomen întâmplător în mentalitatea și responsabilitatea cetățenilor.
Mă întreb în ce măsură această realitate trebuie acceptată și în ce măsură va definii configurația vieții sociale și politice viitoare a României.
Încredere Unitate Prosperitate
John Banu Mușcel